Ascultam într-o dimineață la radio (mai precis la Europa FM) pe Monica și Bogdan (îmi permit să-i numesc așa pentru că simt că sunt prietenii mei dimineață de dimineață) discutând despre o dilemă a zilelor noastre: de ce pleacă compatrioții noștri din țară sau, ar fi mai bine ca ei să plece din România?...
Sunt două poziții de dezbatere distincte.
Așa cred eu, cel puțin.
Prima ar fi de ce să plecăm, iar cea de-a doua, dacă să plecăm sau nu?
Și am argumente pentru amândouă, atât pro, cât și contra. Să le luăm pe rând.
De ce să plecăm?
Poate pentru bani, poate pentru liniște, poate pentru oportunitățile pe care le oferă anumite societăți vestice, poate pentru o mulțime de alte motive. Nu știu de ce ar pleca Ionescu sau Popescu, dar eu m-aș duce să văd, să învăț, să câștig mai mult și să-mi formez acea cultură a muncii pe care nu am regăsit-o la noi în România. Degeaba ne supărăm când auzim că noi românii nu prea suntem obișnuiți cu munca. Cea mai mare parte este adevărată din această afirmație. Ne place să ne facem că muncim, pentru că, nu-i așa?, și șefii se fac că ne plătesc. Și de aici începe celebra dilemă: ce-a fost mai întâi? Oul sau găina? Când o să începem să muncim? Când o să fim plătiți, nu? Dar și până acum am fost plătiți. Prost sau nu, dar am fost plătiți. S-a ajuns la capătul sacului, ca să nu zic fundul. Și va trebui să începem să muncim. Cu adevărat. Dacă vrem să fim plătiți.
Dincolo nu umblă câinii cu covrigi în coadă. Chiar dacă câinii sunt sau nu „dinamoviști”. Și ei muncesc. Din greu.
Ce aș mai învăța dincolo? Disciplina. Și cuvântul dat. Orice om care vrea să fie corect nu-și va încălca cuvântul dat. Va avea disciplina și onoarea de a face ceea ce a promis. Nu pentru că șeful îl va penaliza. Nu pentru că nu-i frumos sau se va face de rușine! Nici vorbă! Motivul este simplu: nu va mai câștiga bani! Pentru că dincolo, totul (absolut totul!) se rezumă la bani. Ai promis că faci și n-ai făcut, clientul te va penaliza, dar va atrage atenția și celorlalți că nu ești de încredere, nu ești profesionist, nu ai cuvânt. Și gata! Ai pierdut imagine, bani, poziție socială, firmă, carieră sau familie.
La noi... Ha, ha, ha... Știți voi cum stă treaba!
Ce nu-mi place dincolo. Prea se pune accentul doar pe bani. Nu-i interesează nimic altceva! Știu ei ce știu...
De ce să rămânem?
Pentru că aici ne-am născut, aici avem părinți, familie, rude, prieteni (cine mai are), pentru că avem un rai de țară, pe aceste meleaguri, pentru că așa a vrut Dumnezeu, să ne naștem în țărișoara asta dragă. Iar dacă cineva încearcă să ne-o fure, să ne izgonească, să ne batjocorească, ar fi bine să luptăm pentru ea, pentru noi. Dar noi suntem prea blânzi. Și asta spune totul. Un popor blând ori este slab ori este înțelept. Iar eu cred că este a doua variantă. Românul are o vorbă: nu duci nimic cu tine în mormânt. Probabil, extrapolând, nici ei, cei ce ne fură, nu vor duce nimic cu ei în mormânt. Pentru că și ei vor pleca odată și odată (așa cum au mai plecat unii acum vreo 20 de ani). De aceea românul lasă pe toți să fure. Dar dacă cineva ia pâinea de la gura românului (sau mămăliga, tot aia e) atunci să te ferească Dumnezeu. Iar în zilele noastre aproape că am ajuns acolo. Vă mai amintiți de prin anii '80, cum era? Sărăcie lucie, muncă și stres în folosul partidului (acum sunt mai multe), propagandă ieftină (azi circ), demagogie și dezinformare sistematică. Nu vi se pare cunoscut? Istoria se repetă. Întotdeauna!
Se spune că somnul rațiunii naște monștri! Atenție, români adormiți, cei ce nu mai mergeți la vot, cei ce nu aveți curajul să luați atitudine, care puneți capul în pământ de frică sau de rușine. Monștri apar repede și dispar greu! Pentru asta este nevoie de noi aici. Ca să nu lăsăm pe alții să facă chiar tot ce vor cu noi, cu țara noastră.
Și în final. Să mai plecăm sau nu?
Dacă crezi că dincolo este mai bine, du-te! Dacă ești tînăr, dacă vrei să te realizezi mai repede încearcă. Deși știu mulți care au fost și s-au întors (și nu mă surprinde) tot stau și mă întreb: străinii care au venit la noi în țară, de ce au făcut-o? Ce i-a făcut să lase civilizația, șansele de afirmare sau carierele pentru un munte de promisiuni neconfirmate? Ce se ascunde aici, la noi în România?
Se spune că diamantele se află în locurile cele mai neprietenoase de pe pământ! Și la mare adâncime!
Nu vă sună oarecum familiar?
Deci, până la urmă eu cu cine votez? Să plec sau nu? Și de ce?...
Sunt două poziții de dezbatere distincte.
Așa cred eu, cel puțin.
Prima ar fi de ce să plecăm, iar cea de-a doua, dacă să plecăm sau nu?
Și am argumente pentru amândouă, atât pro, cât și contra. Să le luăm pe rând.
De ce să plecăm?
Poate pentru bani, poate pentru liniște, poate pentru oportunitățile pe care le oferă anumite societăți vestice, poate pentru o mulțime de alte motive. Nu știu de ce ar pleca Ionescu sau Popescu, dar eu m-aș duce să văd, să învăț, să câștig mai mult și să-mi formez acea cultură a muncii pe care nu am regăsit-o la noi în România. Degeaba ne supărăm când auzim că noi românii nu prea suntem obișnuiți cu munca. Cea mai mare parte este adevărată din această afirmație. Ne place să ne facem că muncim, pentru că, nu-i așa?, și șefii se fac că ne plătesc. Și de aici începe celebra dilemă: ce-a fost mai întâi? Oul sau găina? Când o să începem să muncim? Când o să fim plătiți, nu? Dar și până acum am fost plătiți. Prost sau nu, dar am fost plătiți. S-a ajuns la capătul sacului, ca să nu zic fundul. Și va trebui să începem să muncim. Cu adevărat. Dacă vrem să fim plătiți.
Dincolo nu umblă câinii cu covrigi în coadă. Chiar dacă câinii sunt sau nu „dinamoviști”. Și ei muncesc. Din greu.
Ce aș mai învăța dincolo? Disciplina. Și cuvântul dat. Orice om care vrea să fie corect nu-și va încălca cuvântul dat. Va avea disciplina și onoarea de a face ceea ce a promis. Nu pentru că șeful îl va penaliza. Nu pentru că nu-i frumos sau se va face de rușine! Nici vorbă! Motivul este simplu: nu va mai câștiga bani! Pentru că dincolo, totul (absolut totul!) se rezumă la bani. Ai promis că faci și n-ai făcut, clientul te va penaliza, dar va atrage atenția și celorlalți că nu ești de încredere, nu ești profesionist, nu ai cuvânt. Și gata! Ai pierdut imagine, bani, poziție socială, firmă, carieră sau familie.
La noi... Ha, ha, ha... Știți voi cum stă treaba!
Ce nu-mi place dincolo. Prea se pune accentul doar pe bani. Nu-i interesează nimic altceva! Știu ei ce știu...
De ce să rămânem?
Pentru că aici ne-am născut, aici avem părinți, familie, rude, prieteni (cine mai are), pentru că avem un rai de țară, pe aceste meleaguri, pentru că așa a vrut Dumnezeu, să ne naștem în țărișoara asta dragă. Iar dacă cineva încearcă să ne-o fure, să ne izgonească, să ne batjocorească, ar fi bine să luptăm pentru ea, pentru noi. Dar noi suntem prea blânzi. Și asta spune totul. Un popor blând ori este slab ori este înțelept. Iar eu cred că este a doua variantă. Românul are o vorbă: nu duci nimic cu tine în mormânt. Probabil, extrapolând, nici ei, cei ce ne fură, nu vor duce nimic cu ei în mormânt. Pentru că și ei vor pleca odată și odată (așa cum au mai plecat unii acum vreo 20 de ani). De aceea românul lasă pe toți să fure. Dar dacă cineva ia pâinea de la gura românului (sau mămăliga, tot aia e) atunci să te ferească Dumnezeu. Iar în zilele noastre aproape că am ajuns acolo. Vă mai amintiți de prin anii '80, cum era? Sărăcie lucie, muncă și stres în folosul partidului (acum sunt mai multe), propagandă ieftină (azi circ), demagogie și dezinformare sistematică. Nu vi se pare cunoscut? Istoria se repetă. Întotdeauna!
Se spune că somnul rațiunii naște monștri! Atenție, români adormiți, cei ce nu mai mergeți la vot, cei ce nu aveți curajul să luați atitudine, care puneți capul în pământ de frică sau de rușine. Monștri apar repede și dispar greu! Pentru asta este nevoie de noi aici. Ca să nu lăsăm pe alții să facă chiar tot ce vor cu noi, cu țara noastră.
Și în final. Să mai plecăm sau nu?
Dacă crezi că dincolo este mai bine, du-te! Dacă ești tînăr, dacă vrei să te realizezi mai repede încearcă. Deși știu mulți care au fost și s-au întors (și nu mă surprinde) tot stau și mă întreb: străinii care au venit la noi în țară, de ce au făcut-o? Ce i-a făcut să lase civilizația, șansele de afirmare sau carierele pentru un munte de promisiuni neconfirmate? Ce se ascunde aici, la noi în România?
Se spune că diamantele se află în locurile cele mai neprietenoase de pe pământ! Și la mare adâncime!
Nu vă sună oarecum familiar?
Deci, până la urmă eu cu cine votez? Să plec sau nu? Și de ce?...